Cum aflam linia mijlocie intr-un trapez dreptunghic

Sa vedem cum putem afla linia mijlocie intr-un trapez, trapez dreptunghic !

In trapezul dreptunghic ABCD,AB perpendicular pe CD, m\left(\widehat{B}\right)=m\left(\widehat{C}\right)=90^{0} se stie ca DB este bisectoarea unghiului D si DB=12\sqrt{3} cm. Daca m\left(\widehat{A}\right)= 120^{0} sa se afle lungimea liniei mijlocii.

Demonstratie:

Stim ca \prec{A}=120^{0}, dar si \prec{B}\equiv\prec{C}=90^{0}

Deci m\left(\widehat{ADC}\right)=360^{0}-120^{0}-180^{0}=240^{0}-180^{0}=60^{0}

Cum DB este bisectoarea unghiului D gasim ca

m\left(\widehat{ADB}\right)=m\left(\widehat{BDC}\right)=\frac{60^{0}}{2}=30^{0}

Cum triunghiul BCD este dreptunghic putem aplica:

Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}

Astfel BC=\frac{BD}{2}=\frac{12\sqrt{3}}{2}=6\sqrt{3}\;\; cm

Acum construim perpendiculara din A pe CD, astfel obtinem ABCT dreptunghi, deci AT=6\sqrt{3}

Acum cu Teorema lui Pitagora in triunghiul BDC obtinem:

BD^{2}=BC^{2}+CD^{2}\Rightarrow CD^{2}=\left(12\sqrt{3}\right)^{2}-\left(6\sqrt{3}\right)^{2}\Rightarrow CD=\sqrt{432-108}=\sqrt{324}=18\;\; cm

Daca in triunghiul ATD aplicam tangenta de 60 de grade obtinem:

\tan ADT=\frac{AT}{TD}\Rightarrow \tan 60^{0}=\frac{6\sqrt{3}}{TD}\Rightarrow \sqrt{3}=\frac{6\sqrt{3}}{TD}\Rightarrow TD=\frac{6\sqrt{3}}{\sqrt{3}}=6 cm Cum stim TD, putem afla CT=18-6=12 cm.

Dar ABCT dreptunghi si astfel gasim si ca AB=CT=12 cm.

Observam ca in triunghiul ADB m\left(\widehat{BAD}\right)=120^{0}, dar si ca m\left(\widehat{ADB}\right)=30^{0}, deci m\left(\widehat{ABD}\right)=30^{0} si astfel gasim ca triunghiul ABD isoscel, adica AB=AD=CT=12 cm.

Astfel construim perpendiculara din A pe BD, fie AO\perp BD, astfel in triunghiul ABO dreptunghic in O aplicam Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}

AO=\frac{AB}{2}=\frac{12}{2}=6 cm

Cum stim bazele trapezului putem afla linia mijlocie a trapezului.

 

cum aflam linia mijlocie intrun trapez

MN=\frac{AB+CD}{2}=\frac{12+6}{2}=\frac{18}{2}=9\;\; cm

Linia mijlocie intr-un trapez

Dupa ce am discutat despre Linia mijlocie intr-un triunghi a venit vremea sa discuta si despre linia miljocie intr-un trapez. Dar mai intai sa definit notiunea de linie mijocie intr-un trapez.

Definitie: Segmentul care uneste mijloacele a doua laturi neparalele ale unui trapez se numeste linia mijlocie intr-un trapez.

Obsevati ca definitia de la linia mijlocie dintr-un triunghi se aseamana cu linia mijlocie intr-un trapez, diferenta o fac doar figurile geometrice si valoarea care o obtinem cand calculam linia mijlocie.
Care este linia mijlocie intr-un  trapez?
Teorema. Intr-un trapez linia mijlocie este paralela cu cele doua baze si masoara jumatate din suma celor doua baze.

Astfel stim ca ABCD trapez, EF linie mijlocie. Rezulta ca AB||EF||CD si ca EF=\frac{B+b}{2}=\frac{AB+CD}{2} unde AB este baza mare si CD- baza mica.

Teorema Intr-un trapez lungimea segmentului determinat de intersectiile liniei mijlocii cu diagonalele este egala cu jumatate din modului diferentei lungimilor bazei.
linia mijlocie intr-un trapez
ABCD trapez, EF linie mijlocie
AC\cap BD=\left\{O\right\}
Rezulta ca GH=\frac{|AB-CD|}{2}
Problema
1) In trapezul dreptunghic ABCD cu AB|| CD si AB>CD \left[AC\right]\equiv\left[BC\right], m\left(\prec B\right)=60^{0} se cunoaste lungimea segmentului care uneste mijloacele diagonalelor PQ= 8 cm. Aflati lungimile bazelor si perimetrul triunghiului ABC.
Ipoteza
ABCD trapez dreptunghic
AB|| CD, AB>CD
\left[AC\right]\equiv\left[BC\right], m\left(\prec B\right)=60^{0}
PQ=8 cm
Concluzie:
AB=?
CD=?
P_{\Delta ABC}=?
Demonstratie

Cum aplicam linia mijlocie intr-un triunghi Stim din ipoteza ca PQ= 8 cm

Conform teoremei de mai sus avem ca: PQ=\frac{AB-CD}{2}\Rightarrow AB-CD=16 cm\Rightarrow BE=16 cm, Deoarece stim ca AB=AE+EB\Rightarrow EB=AB-AE si cum AECD dreptunghi si AE=DC, astfel gasim si ca DC= 16 cm
Astfel am construit in triunghiul ABC inaltimea CE, stim ca unghiul B are 60^{0}, mai stim si ca unghiul E este de 90^{0}, si astfel gasim ca unghiul ECB este de 30^{0} si astfel aplicam teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}, astfel obtinem ca
EB=\frac{BC}{2}\Rightarrow 2\cdot EB=BC\Rightarrow BC=2\cdot 16 cm\Rightarrow BC=32 cm
In triunghiul ABC stim ca AC=BC, dar mai stim si ca m\left(\prec B\right)=60^{0}, deci obtinem ca triunghiul ABC este echilateral, adica AB=AC=BC=32 cm.
Deci stim baza mare, acum trebuie sa aflam baza mica,
Acum stim ca AB=AE+EB, de unde obtinem
16=AE+8\Rightarrow AE=32-16\Rightarrow AE=16 cm
Mai stim ca ADCE este dreptunghi si astfel AE=DC.
Deci DC=16cm si astfel am gasit si baza mica, adica 16 cm.
Acum aflam perimetrul triunghiului ABC, cu stim ca AB=AC=BC=32 cm obtinem
P_{\Delta ABC}=3\cdot l=3\cdot 32=96 cm.

Problema rezolvata linia mijlocie intr-un trapez

Linia mijlocie in triunghi

Linia mijlocie in triunghi joaca un rol important in rezolvarea problemelor.

Dupa cum bine stiti am invatat si in clasa a VI-a despre linia mijlocie intr-un triunghi. Astfel ne reamintim notiunea de linie mijlocie intr-un triunghi.

Definitie:  Se numeste linia mijlocie intr-un triunghi segmentul care uneste mijloacele a doua laturi ale unui triunghi.
Definim urmatoarele proprietati care ne ajuta sa rezolvam problemele:
Proprietati:
1. Linia mijlocie intr-un triunghi este paralela cu cea de-a treia latura.
2. Intr-un triunghi, lungimea liniei mijlocii este egala jumatate din lungimea celei de-a treia laturi.

Matematic scriem

cum folosim linia mijlocie intr-un triunghi
cum folosim linia mijlocie intr-un triunghi

\Delta ABC  \\ M\in AM, \left[AM\right]\equiv\left[MB\right]  \\ N\in AC, \left[AN\right]\equiv\left[NC\right]\Rightarrow \\MN||BC  \\ MN=\frac{1}{2}\cdot BC
Problema
1) In triunghiul dreptunghic ABC m\left(\prec a\right)=90^{0} si m\left(\prec C\right)=30^{0} se duce mediana AM, M\in \left(BC\right). Stiind ca BD\perp AM, D\in \left(AC\right) si CE\perp AM, E\in \left(AM\right) aratati ca:
ME=\frac{1}{3}AE si 4ME=BC
Demonstratie:

demonstrarea unor egalitati cu ajutorul liniei mijlocii
Stim inca din clasa a VI-a teorema Medianei (Intr-un triunghi dreptunghic mediana dusa din varful unghiului drept masoara jumatate din ipotenuza), deci in cazul nostru AM=\frac{1}{2}\cdot BC, dar in triunghiul ABC putem sa aplicam Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}, deci AB=\frac{1}{2}\cdot BC

Deci din Teorema Medianei obtinem ca AM=BM, si cum in triunghiul ABM unghiul B este de 60^{0} obtinem ca triunghiul ABM este echilateral.

Notam cu \left\{O\right\}=BD\cap AM

Stim ca BO este inaltime in triunghiul echilateral ABC, rezulta deci cu proprietatea de la triunghiul echilateral ca BO este si mediana (intr-un triunghi echilateral medianele, mediatoarele, bisectoarele si inaltimile coincid) deci obtinem ca OA=OM.

Stim ca triunghiul MEC este dreptunghic in E, observam ca unghiul EMC este de 60 de grade si astfel obtinem ca unghiul ECM este de 30^{0} si astfel putem aplica  Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}, deci ME=\frac{1}{2}\cdot MC

Observam ca triunghiul

\Delta BMO\equiv\Delta MEC

\left[BM\right]\equiv\left[MC\right]    \\ \prec BMO\equiv\prec CME    \\ \prec OBM\equiv \prec ECM

Rezulta deci cu cazul U.L.U ca triunghiurile sunt congruente deci obtinem ca

OM=ME si astfel ME=\frac{1}{2}\cdot AM

Stim ca

ME=\frac{1}{2}MC\Rightarrow 2ME=MC    \\ ME=\frac{1}{2}AM

Daca adunam cele doua relatii obtinem:

2ME=\frac{1}{2}\left(MC+AM\right)\Rightarrow 2ME=\frac{1}{2}\left(2ME+AM\right)\Rightarrow    4ME=2ME+AM\Rightarrow 4ME-2ME=AM\Rightarrow 2ME=AM\Rightarrow 2ME=AE-ME\Rightarrow 3ME=AE\Rightarrow ME=\frac{AE}{3}
Observatie: Am scris AE=AM+ME de aici am obtinut AM=AE-ME

Acum sa aratam ca BC=4ME
Stim ca BC=BM+MC
Dar mai stim si ca BM=MC=AM
Deci scriem BC=AM+AM, obtinem BC=2AM (*)
Stim din figura ca AM=AE-ME (**)
Din ce am demonstrat mai sus stim ca ME=\frac{AE}{3}\Rightarrow AE=3ME
Daca inlocuim in (**) obtinem:
AM=3ME-ME\Rightarrow AM=2ME
Acum daca inlocuim in (*) obtinem BC=2AM=2\cdot 2ME=4ME ceea ce trebuia sa demonstram.

Puncte drepte plane, axiomele geometriei in spatiu

Inca din clasele mai mici vi s-au definit notiunile de puncte drepte plane, dar in afara de aceste lucruri vi s-a mai spus si despre teoreme (despre care am invatat mai amanuntit in clasa a VII-a , exemplu Teorema lui Pitagora, Teorema catetei, Teorema inaltimii si multe altele) si axiome (prima axioma care am invatat-o in clasa a VI-a la geometrie este Axioma lui Euclid, care ne spunea ca printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o dreapta si numai una la dreapta data), in afara de axioma care am enuntat-o vi s-au mai enuntat si altele, adica axiomele geometriei in spatiu:

A1. Prin doua puncte distincte trece o singura dreapta. Orice dreapta are doua puncte distincte.

A2. Trei puncte necoliniare determina un plan.

Intr-un plan exista cel putin trei puncte necoliniare.
Trei puncte necoliniare determina un plan
A3. Daca doua pucte distincte sunt situate intr-un plan, atunci dreapta determinata de ele are toate punctele in acel plan.
Doua puncte distincte sunt situate intr-un plan
A4. Daca doua plane distincte au un punct in comun, atunci ele mai au cel putin inca un punct in comun.
Dupa ce am enuntat axiomele, rezolvam o problema care ne ajuta sa intelegem aceste notiuni.

Problema.
1) Fie triunghiul echilateral ABC si M un punct ce nesituat in planul (ABC), astfel incat MA=6 cm, MB=MC=6\sqrt{3} si MD=6\sqrt{2}, unde D\in (BC) si [BD]\equiv[DC]. Stabiliti natura triunghiului MAD si calculati aria acestuia.
Ip:
<br /> \Delta ABC echilateral
M\notin(ABC)
\\MA=6 cm
\\MB=MC=6\sqrt{3}
\\MD=6\sqrt{2}
\\ D \in (BC)
[BD]\equiv[DC]
Cl:
– natura \Delta ABC
– aria  \Delta ABC.
Dem
Rezolvare probleme, un punct exterior unui plan
Unind punctele A si D, obtinem AD, mediana, dar triunghiul ABC (din ipoteza) echilateral si stim din clasa a VI-a ca mediana poate fi considerata si inaltime, si mediatoare, si bisectoare (din proprietatile triunghiului echilateral)stim ca inaltimea intr-un triunghi echilateral este,
h_{\Delta ABC}=\frac{l\sqrt{3}}{2}.
Din ipoteza stim caMB=MC, deci triunghiul MBC este isoscel de baza BC, MD stim ca este mediana (din ipteza), dar si inaltime (conform teoremei de la proprietatile triunghiului isoscel), astfel calculand MD cu Teorema lui Pitagora obtinem BD^{2}=MC^{2}-MD^{2}<br /> \\BD^{2}=(6\sqrt{3})^{2}-(6\sqrt{2})^{2}<br /> \\BD^{2}=108-72<br /> \\BD^{2}=36<br /> \\BD=\sqrt{36}<br /> \\BD=6 cm
Cum BD= DC obtinem BD=DC=6, deci BC=12 cm. Cum triunghiul ABC echilateral obtinem ca AB=AC=BC=12 cm. Cum am aflat laturile triunghiului echilateral ABC putem sa aflam si pe AD, dupa cum am spus si mai sus AD=\frac{l\sqrt{3}}{2}=\frac{12\sqrt{3}}{2}=6\sqrt{3} cm.
In triunghiul MAD stim  MA=6, MD=6\sqrt{2} cm (din ipoteza) si  AD=6\sqrt{3}, iar daca ne uitam cu atentie si aplicam reciproca lui Pitagora obtinem ca triunghiul este dreptunghic.
Deci A_{\Delta ABC}=\frac{c_{1}\cdot c_{2}}{2}=\frac{6\cdot 6\sqrt{2}}{2}=18\sqrt{2}\;\; cm^{2}.

Piramida triunghiulara, tetraedrul: descriere si reprezentare

Asa cum am promis intr-un articol , o sa discutam si despre piramida triunghiulara si tetraedru.
Dupa cum am invatat la piramida patrulatera baza este un paralelogram (baza poate fi patrat, romb, dreptunghi), in cazul piramidei triunghiulare baza asa cum v-ati dat seama este un triunghi (echilatera, isoscel, dreptunghic), iar daca piramida este triunghiular regulata, baza este triunghi echilateral, iar pentru piramida patrulater regulata baza este patrat.

Def: Tetraedrul este determinat de patru puncte necoplanare, numite varfuri.
Reprezentare
Tetraedru- reprezentare
Dupa cum am vorbit si la piramida patrulatera, vorbim si despre elementele componente:
-muchiile bazei: AB, AC, BC
-muchiile laterale: VA, VB, VB
-planul bazei (ABC)
-fetele laterale \Delta VBC; \Delta VAC; \Delta VAB
Aceleasi componente le avem si pentru piramida triunghiular regulata.
Diferenta dintre piramida triunghiular regulata si tetraedru este ca: tetraedrul are toate muchiile congruente, adica si muchiile bazei si muchiile laterale sunt congruente, deci fetele laterale si fetele bazei sunt triunghiuri echilaterale, iar la piramida triunghiular regulata baza este triunghi echilateral, iar fetele laterale sunt triunghiuri isoscele, muchiile laterale sunt congruente.
La fel ca si la piramida patrulater regulata, piramida triunghiular regulata are si ea: apotema piramidei, apotema bazei, inaltimea.
Def: Apotema piramidei triunghiulare este distanta de la varful piramidei la o muchie a bazei a_{p}
Apotema bazei piramidei triunghiulare este distanta de la centrul cercului circumscris bazei triunghiului echilateral la o muchie a bazei a sa a_{b}.
Inaltimea intr-o piramida triunghiular regulata este distanta de la varful piramidei la punctul de intersectie al mediatoarelor (centrul cercului circumscris).
apotema piramidei, apotema bazei, inaltimea

Problema
1) Piramida regulata VABC are baza triunghiular echilateral cu aria de 36\sqrt{3}. Daca m(\prec VAB)=30^{0}, aflati aria triunghiului VAB.
Ip:
VABC piramida triunghiular regulata
A_{\Delta ABC}=36\sqrt{3}
\\m(\prec VAB)=30^{0}
Cl:
A_{\Delta VAB}=?
Dem:
Piramida triunghiulara
Cum baza piramidei este triunghi echilateral si mai stim si aria sa, aflam latura triunghiului echilteral din aria triunghiului ABC, astfel stim din clasa a VII-a ca aria intr-un triunghi echilateral este \frac{l^{2}\sqrt{3}}{4},iar pentru triunghiul din problema noastra A_{\Delta ABC}=\frac{l^{2}\sqrt{3}}{4}\Rightarrow 36\sqrt{3}=\frac{l^{2}\sqrt{3}}{4}\Rightarrow 36\sqrt{3}\cdot 4=l^{2}\sqrt{3}\Rightarrow 36\cdot 4=l^{2}\Rightarrow l=\sqrt{36\cdot 4}\Rightarrow l=6\cdot 2 \Rightarrow l=12 cm, in prima parte pentru a afla latura triunghiului echilateral am folosit proprietatea fundamentala a proportiilor ( intr-o proportie produsul mezilor este egal cu produsul extremilor). Dupa ce am aflat latura bazei piramidei si stim ca baza este triunghi echilateral rezulta ca piramida este triunghiular regulata , deci fetele laterale sunt triunghiuri isoscele, stiind m(\prec VAB)=30^{0}\;\; si\;\; \Delta VAB isoscel, constrim inaltimea VD, pentru a putea aplica Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0} sau functiile trigonometrice, stim ca AD=6 cm, deoarece intr-un triunghiului isoscel medianele, mediatoarele, inaltimile corespunzatoare bazei coincid, deci la noi VD este si mediana, de unde aflam AD.
Inaltimea pe o fata laterala intr-o piramida

Daca aplicam Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0} nu putem sa aflam nimic deoarece nu stim nici ipotenuza, nici cateta care se opune unghiului de 30^{0}, deci aplicam functiile trigonometrice
cos 30^{0}=\frac{cat. alaturata}{ipotenuza}\Rightarrow \frac{\sqrt{3}}{2}=\frac{AD}{VA}\Rightarrow \frac{\sqrt{3}}{2}=\frac{6}{VA}\Rightarrow VA\sqrt{3}=12\Rightarrow VA=\frac{12}{\sqrt{3}}\Rightarrow VA=\frac{12\sqrt{3}}{3}\Rightarrow VA=4\sqrt{3} cm.
Baza o stim, ca sa aflam aria trebuie sa mai aflam si inaltimea, astfel stiind VA, aplicam Teorema lui Pitagora pentru a afla inamtimea sau Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}, noi o sa aplicam Teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}, iar voi incercati cu teorema lui Pitagora deci  VD=\frac{VA}{2}\Rightarrow VD=\frac{4\sqrt{3}}{2}\Rightarrow VD=2\sqrt{3} cm.
Deci aria triunghiului VAB este:
A_{\Delta VAB}=\frac{baza \cdot h}{2}=\frac{AB\cdot VD}{2}=\frac{12\cdot 2\sqrt{3}}{2}=12\sqrt{3} cm.
Deci imprtant la aceste probleme sunt notiunile pe care le-am invatat pana acum.

Teorema catetei

Teorema catetei

Astazi o sa vorbim despre teorema catetei, care de asemenea joaca un rol important pentru a rezolva probleme in cazul in care stim o cateta si proiectia acesteia pe ipotenuza sau daca stim proiectia unei catete pe ipotenuza si ipotenuza. Astfel enuntul teoremei catetei este:
Intr-un triunghi dreptunghic patratul lungimii unei catete este egal cu produsul dintre lungimea ipotenuzei si proiectia acesteia pe ipotenuza.
 Teorema catetei
<br /> AB^{2}=BD\cdot BC<br />
in cazul in care vrem sa aflam cateta AB si stim BD, BC sau stim BD, AB si vrem sa aflam BC
sau
<br /> AC^{2}=CD\cdot BC<br /> .
in cazul in care vrem sa aflam cateta AC si stim DC, BC.
Exemplu:
In triunghiul dreptunghic ABC,  m(\prec A)=90^{0} , mediana AM, M\in (BC) este egala cu latura AB, Stiind ca AM=12 cm calculati:
a) lungimea proiectiilor BD si CD
b) lungimea catetei AC
Ip:
\\\Delta ABC dreptunghic
\\m(\prec A)=90^{0}
AM=12 cm
Cz: a) BD=?; DC=?
b) AC=?
Dem:
Teorema catetei aplicatie

AB=AM (din ipoteza), atunci triunghiul ABM isoscel, deci AB=12 cm. Stiim din clasa a VI-a teorema medianei, care ne spune ca ” Intr-un triunghi dreptunghic mediana dusa din varful unghiului drept masoara jumatate din ipotenuza”. Astfel ipoteza la noi este verificata, avem un triunghi dreptunghic, astfel aflam BC
<br /> \\AM=\frac{1}{2}\cdot BC<br /> \\ 12=\frac{1}{2}\cdot BC<br /> \\ BC=24 cm.<br />
Stim ca AM=AB, dar AM=BM deoarece AM mediana (se numeste mediana unui triunghi segmentul care uneste un triunghi cu mijlocul laturii opuse), deci  AM=BM=AB=12 cm, deci triunghiul ABM este echilateral.

Masura unghiului
Cum triunghiul ABM echilateral rezulta ca  m(\prec ABM)=60^{0}. Deci m(\prec ACB)= 30^{0}. Acum in triunghiul ADB dreptunghic in D, cu  m(\prec BAD)=30^{0} aplicam teorema 30^{0}-60^{0}-90^{0}, deci  BD=\frac{1}{2} \cdot AB. Deci BD=6 cm. Sau aplicam teorema catetei AB^{2}=BD\cdot BC\Rightarrow 144=BD\cdot 24\Rightarrow BD=\frac{144}{24}\Rightarrow BD=6 cm.
Cum BC=24 cm, BD=6 cm. Deci DC=24-6 =18 cm, iar pentru a afla AC aplicam teorema catetei AC^{2}=DC\cdot BC \Rightarrow AC^{2}=18\cdot 24\Rightarrow AC=\sqrt{18\cdot 24}\Rightarrow AC=12\sqrt{3} cm.
Deci ca sa rezolvam probleme ca cele de mai sus trebuie sa stim si cunostintele pe care le-am invatat in clasele anterioare.

Recapitulare geometrie evaluarea initiala clasa a VIII-a

In clasa a VII-a  profesorul vostru a insistat foarte mult sa invatati Teorema lui Pitagora, Teorema inaltimii, Teorema catetei. Poate v-ati intrebat de ce! Pentru ca o sa va ajute foarte mult in clasa a VIII-a si la Evaluarea Nationala.
Ca sa putem sa le folosim trebuie sa ne reamintim enunturile, dar si cum ne ajuta sa rezolvam problemele pentru geometrie evaluarea initiala.
1) In triunghiul dreptunghic ABC  m(\prec A)=90^{0}, AD\bot BC , D\in (BC) si AM mediana <br /> M\in (BC), AB<BC, AB=16 cm.
a) Calculati aria si perimetrul triunghiului ABC
b) Inaltimea dusa din varful unghiului drept
Ip:
\Delta ABC<br /> m(\prec A)=90^{0}, AD\bot BC , D\in (BC)
AM mediana
<br /> M\in (BC), AB<BC, AB=16 cm, m(\prec DAM)=30^{0}.
Cz:
A_{\Delta ABC}=?<br /> P_{\Delta ABC}=?

Dem:
b
<br /> \\m(\prec DAM)=30^{0}<br /> \\AD\bot BC \Rightarrow m(\prec ADM)=90^{0}<br /> \\ m(\prec ADM)+m(\prec DAM)+m(\prec AMD)=180^{0} \Rightarrow<br /> \\90^{0}+30^{0}+m(\prec AMD)=180^{0}\Rightarrow<br /> \\120^{0}+m(\prec AMD)=180^{0} \Rightarrow<br /> \\m(\prec AMD)=180^{0}-120^{0}\Rightarrow<br /> \\ m(\prec AMD)=60^{0}=m(\prec BMA)<br />
<br /> \\ m(\prec BMC)=180^{0}<br /> \\m(\prec BMC)=m(\prec BMA)+m(\prec AMC)\Rightarrow<br /> \\ 180^{0}=60^{0}+ m(\prec AMC)\Rightarrow<br /> \\ m(\prec AMC)=120^{0}<br /> .
Cum AM mediana constatam ca triunghiul AMC  isoscel, avand un unghi de
<br /> 120^{0}celelalte doua alaturate bazei o sa aiba  60^{0}:2=30^{0}. Rezulta ca  m(\prec ACB)=30^{0}. Stiind ca AB=16 cm. Putem sa aplicam fie Teorema  30^{0}-60^{0}-90^{0}, fie functiile trigonometrice. Daca aplicam Teorema  30^{0}-60^{0}-90^{0} obtinem BC=32 cm.
Acum, aplicand Teorema lui Pitagora in triunghiul ABC, obtinem AC.
<br /> \\BC^{2}=AB^{2}+AC^{2} \Rightarrow<br /> \\1024=256+AC^{2}\Rightarrow<br /> \\ 1024-256=AC^{2}\Rightarrow<br /> \\768=AC^{2}\Rightarrow<br /> \\AC=\sqrt{768}<br />
Daca scoatem factorii de sub radical obtinem AC=16\sqrt{3}
Astfel
<br /> P_{\Delta ABC}=AB+AC+BC<br /> \\=16+32+16\sqrt{3}=<br /> \\= 48+16\sqrt{3}=<br /> \\16(3+\sqrt{3}).
Aria triunghiului, aplicam formula bine cunoscuta pentru triunghiul dreptunghic
<br /> A_{\Delta ABC}=\frac{c_{1}\cdot c_{2}}{2}=<br /> \\\frac{16\cdot 16\sqrt{3}}{2}=<br /> \\\frac{256\sqrt{3}}{2}<br /> \\ 128\sqrt{3} cm^{2}.
b) inaltimea in triunghiul ABC o calculam cu formula(atentie numai in cazul in care triunghiul este dreptunghic, acelasi lucru si daca vrem sa aplicam functiile trigonometrice, triunghiul unde aplicam trebuie sa fie dreptunghic)
<br /> AD=\frac{c_{1}\cdot c_{2}}{ipotenuza}=<br /> \\\frac{16\cdot 16\sqrt{3}}{32}=<br /> \\\frac{256\sqrt{3}}{32}=<br /> \\8\sqrt{3}