Numere reale, Multimi de numere

Acum ca am trecut de Evaluarea initiala o sa invatam, de fapt o sa aprofundam, notiunea de numere reale.
Stim inca din clasa a VII-a ca $N\subset Z\subset Q\subset R$ . Unde
N= multimea numerelor reale
Z= multimea numerelor intregi
Q= multimea numerelor rationale
R= multimea numerelor reale
Ca sa intelegem fiecare multime si ce elemente contine trebuie sa stim cum definim fiecare multime:
$<br /> N=\left\{0; 1; 2; 3; ...; n...\right\}$
Obs: $N^{*}$ este multimea numerelor naturale fara zero si o definim ca:
$N^{*}=\left\{1; 2; 3; 4; ...n;...\right\}$ .
Obsrevam ca $N^{*}\subset N$ .
Multimea numerelor intregi (Z) se defineste astfel:
$Z=\left\{...;-n; ...; -2; -1; 0; 1; 2;...;n\right\}$
La fel ca si la multimea numerelor naturale definim multimea numerelor intregi fara zero
$Z^{*}=\left\{...; -n;...; -2; -1; 1; 2;...; n;...\right\}$ .
Astfel $Z^{*}\subset Z$ , dar stim si ca $N\subset Z$ .
Multimea numerelor rationale (Q) se defineste astfel:
$Q=\left\{\frac{a}{b}| a\in Z, b\in Z^{*}\right\}$
Deoarece daca b=0, atunci fractia nu ar mai avea sens.
La fel cum exista $N^{*}, Z^{*}$ asa exista si $Q^{*}=Q-{0}$ numita multimea numerelor rationale fara zero.
Multimea numerelor irationale ( $R-Q$ ) este multimea numerelor care se scrie de obicei sub forma de radical.
Multimea numerelor reale(R) este reuniunea multimii numerelor rationale cu multimea numerelor irationale.
Exercitii:
1) Fie multimea $A=\left\{\frac{8}{-4}; \sqrt{0,(4)}; \frac{-15}{-3}; -\sqrt{12}; \sqrt{0,(2)}; \sqrt{4}; 3; \sqrt{5\frac{4}{9}}\right\}$
Determinati multimile
$A\cap N; A\cap Z; A\cap Q; A\cap\left(R-Q\right); A-Z; A-Q; A-R$
Astfel:
$<br /> \\A\cap N=\left\{\frac{-15}{-3}; \sqrt{4}; 3\right\}$
$\\ A\cap Z=\left\{\frac{8}{-4}; \frac{-15}{-3}; +\sqrt{4}; 3\right\}$
$\\A\cap Q=\left\{\frac{8}{-4}; \frac{-15}{-3}; +\sqrt{4}; 3; \sqrt{0,(4)}; \sqrt{5\frac{4}{9}}\right\}$
$\\ A\cap\left(R-Q\right)= \left\{-\sqrt{12}; \sqrt{0,(2)}\right\}$
$\\A-Z=\left\{-\sqrt{12}; \sqrt{0,(4)}; \sqrt{0,(2)}; \sqrt{5\frac{4}{9}}\right\}$
$\\A-Q=\left\{\sqrt{12}; \sqrt{0,(2)}\right\}$
$\\ A-R=\oslash$ .
Ca sa vedem mai usor fiecare numar in ce multime se afla, incercam ca pe fiecare numar in parte sa-l lucram, adica sa-l aducem la forma cea mai simpla. De exemplu in exercitiul nostru:
– $\frac{8}{-4}=-2$ daca simplificam prin 4
– $\sqrt{0,(4)}=\sqrt{\frac{4}{9}}=\frac{\sqrt{4}}{\sqrt{9}}=\frac{2}{9}$ , prima data transformam fractia zecimala periodica simpla in fractie ordianara si apoi folosim regulile de calcul ale radicalilor.
– $\sqrt{12}=2\sqrt{3}$ , am scos factorul (2) de sub radical
$\sqrt{5\frac{4}{9}}=\sqrt{\frac{49}{9}}=\frac{7}{3}$ , introducem intregul in fractie, iar apoi extragem radicalul, dupa ce folosim regulile de calcul cu puteri.
Deci ca sa rezolvam acest tip de exercitiu pe langa faptul ca trebuie sa stim fiecare multime, cum o definim, trebuie sa stim si regulile de calcul cu radicali (scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical), introducerea intregilor in fractii, simplificarea unei fractii printr-un numar.

Numere reale, Multimi de numere

Recente

Categorii