Astazi ne ocupam de rezolvari pentru vizitatori si vom trata rezolvarea ecuatiilor exponentiale si logaritmice.
Prezentam mai multe ecuatii exponentiale si logaritmice rezolvate, astfel incepem prin a rezolva o ecuatie exponentiala:
a) $latex 5^{x}-5^{3-x}=20$
Ca sa rezolvam aceasta ecuatie mai intai ne folosim de regulile de calcul cu puteri si rescriem ecuatia: $latex 5^{x}-5^{3}\cdot 5^{-x}=20$ deoarece stim ca $latex a^{-1}=\frac{1}{a}$
Ecuatia devine $latex ^{5^{x})}5^{x}-^{1)}5^{3}\cdot\frac{1}{5^{x}}=^{5^{x})}20$
Acum daca aducem la acelasi numitor obtinem:
$latex \frac{5^{x}\cdot 5^{x}-1\cdot 5^{3}}{5^{x}}=\frac{5^{x}\cdot 20}{5^{x}}\Rightarrow 5^{2x}-125-20\cdot 5^{x}=0$
Aceasta ecuatie putem sa o rescriem:
$latex \left(5^{x}\right)^{2}-20\cdot 5^{x}-125=0$
Observati ca am folosit regulile de calcul cu puteri.
Acum daca notam $latex 5^{x}=t$ ecuatia devine:
$latex t^{2}-20\cdot t-125=0$
Si astfel am obtinut o ecuatie de gradul al doilea, unde a=1, b=-20 si c=-125
Acum calculam $latex \Delta =b^{2}-4\cdot a\cdot c=\left(-20\right)^{2}-4\cdot 1\cdot\left(-125\right)=400+500=900$
Acum calculam $latex t_{1}=\frac{-b+\sqrt{\Delta}}{4\cdot a}=\frac{-\left(-20\right)+\sqrt{900}}{2\cdot 1}=\frac{20+30}{2}=\frac{50}{2}=25$
Si $latex t_{2}=\frac{-b-\sqrt{\Delta}}{4\cdot a}=\frac{-\left(-20\right)-\sqrt{900}}{2\cdot 1}=\frac{20-30}{2}=\frac{-10}{2}=-5$
Deci am obtinut doua solutii ale ecuatiei dar deorece $latex 5^{x}>0$, rezulta ca -5 nu poate sa fie egal cu $latex 5^{x}$ si deci singura solutie a ecuatiei se obtine din $latex 5^{x}=t_{1}\Rightarrow 5^{x}=25\Rightarrow 5^{x}=5^{2}\Rightarrow x=2$
b) $latex 9^{\sqrt{x}}-4\cdot 3^{\sqrt{x}}+3=0$
Observam ca la fel ca la exercitiul de mai sus avem o ecuatie exponentiala, astfel stim ca
$latex 3^{2}=9$
Deci ecuatia devine $latex \left(3^{2}\right)^{\sqrt{x}}-4\cdot 3^{\sqrt{x}}+3=0$
Sau cu regula de calcul $latex \left(a^{m}\right)^{n}=a^{m\cdot n}=a^{n\cdot m}$
$latex \left(3^{\sqrt{x}}\right)^{2}-4\cdot 3^{\sqrt{x}}+3=0$
Si daca notam $latex 3^{\sqrt{x}}=t$
Ecuatia devine $latex t^{2}-4\cdot t+3=0$
Iar cu $latex \Delta =\left(-4\right)^{2}-4\cdot 1\cdot 3=16-12=4$
Si $latex t_{1}=\frac{-\left(-4\right)+\sqrt{4}}{2\cdot 1}=\frac{4+2}{2}=\frac{6}{2}=3$
Dar si $latex t_{1}=\frac{-\left(-4\right)\sqrt{4}}{2\cdot 1}=\frac{4-2}{2}=\frac{2}{2}=1$
Deci avem doua solutii pozitive si avem $latex 3^{\sqrt{x}}=t_{1}\Rightarrow 3^{\sqrt{x}}=3\Rightarrow \sqrt{x}=1\Rightarrow x=1$
Deoarece avem functia radical pentru a exista radicalul de ordinul doi punem conditia ca $latex x\geq 0\Rightarrow x\in\left[0; +\infty\right)$
Dar mai avem si ca $latex 3^{\sqrt{x}}=t_{2}\Rightarrow 3^{\sqrt{x}}=1\Rightarrow$
$latex 3^{\sqrt{x}}=3^{0}$ $latex \Rightarrow x=0$
Pentru a fi siguri ca solutiile obtinute sunt corecte inlocuim x=0 in ecuatia initiala si obtinem:
$latex 9^{\sqrt{0}}-4\cdot 3^{\sqrt{0}}+3=1-4\cdot 1+3=-3+3=0$
Deci se verifica.
c) $latex \log_{5}{x^{2}-11x+43}=2$
Observam ca in cazul de mai sus avem o ecuatie logartimica, deci mai intai punem conditia ca argumentul sa fie mai mare ca 0, astfel $latex x^{2}-11x+43>0$ si studiem semnul functiei sau solutiile ecuatiei gasite la inlocuim in ecuatie sa vedem care o verifica si astfel aflam si solutia astfel ecuatia devine $latex x^{2}-11x+43=5^{2}$ $latex \Rightarrow x^{2}-11x+43=25\Rightarrow$ $latex x^{2}-11x+43-25=0\Rightarrow x^{2}-11x+18=0$
Acum calculam $latex \Delta=\left(-11\right)^{2}-4\cdot 1\cdot 18=121-72=49$
Acum calculam $latex x_{1}=\frac{-\left(-11\right)+\sqrt{49}}{2\cdot 1}=\frac{11+7}{2}=\frac{18}{2}=9$
Dar si $latex x_{2}=\frac{-\left(-11\right)-\sqrt{49}}{2\cdot 1}=\frac{11-7}{2}=\frac{4}{2}=2$
Iar acum daca inlocuim in ecuatia logaritmica fiecare solutie gasita, obtinem:
$latex \log_{5}{9^{2}-11\cdot 9+43}=\log_{5}{81-99+43}=\log_{5}{25}=5$
Deci se verifica si am obtinut ca o solutie a ecuatiei este 5, acum
$latex \log_{5}{2^{2}-11\cdot 2+43}=\log_{5}{4-22+43}=\log_{5}{25}=5$
deci si ce-a de-a doua solutie se verifica si astfel am obtinut ca solutiile ecuatiei sunt 2 si 9.
d) $latex \log_{x+1}{3x^{2}+2x-3}=2$
In cazul ecuatiei de mai sus punem conditiile:
$latex x+1>0\Rightarrow x>-1\Rightarrow x\i\left(-1; +\infty\right)$
$latex 3x^{2}+2x-3>0$
Si consideram functia: $latex f:R\rightarrow R, f\left(x\right)=3x^{2}+2x-3$
Si studiem semnul functiei $latex \Delta=2^{2}-4\cdot 3\cdot\left(-3\right)=4+36=40$
Calculam: $latex x_{1}=\frac{-2+\sqrt{40}}{2\cdot 3}=\frac{-2+2\sqrt{10}}{6}=\frac{2\left(-1+\sqrt{10}\right)}{6}=\frac{-1+\sqrt{10}}{3}$
$latex x_{2}=\frac{-2-\sqrt{40}}{2\cdot 3}=\frac{-2-2\sqrt{10}}{6}=\frac{2\left(-1-\sqrt{10}\right)}{6}=\frac{-1-\sqrt{10}}{3}$
Acum intocmim tabelul de valori:
Astfel inecuatia are solutii in intervalul $latex \left(-\infty; -1-\sqrt{10}\right)\cup\left(-1+\sqrt{10}; +\infty\right)$
Dar stim si ca x>-1 deci solutia ecuatiei se afla in intervalul $latex \left(-1+\sqrt{10}; +\infty\right)\cap\left(-1; +\infty\right)=\left(-1+\sqrt{10}; +\infty\right)$
$latex \log_{x+1}{3x^{2}+2x-3}=2\Rightarrow 3x^{2}+2x-3=\left(x+1\right)^{2}\Rightarrow 3x^{2}+2x-3=x^{2}+2x+1\Rightarrow 3x^{2}+2x-3-x^{2}-2x-1=0\Rightarrow 2x^{2}-4=0\Rightarrow 2\left(x^{2}-2\right)=0\Rightarrow x^{2}-2=0\Rightarrow x^{2}=2\Rightarrow x=\pm\sqrt{2}$.
Am gasit ca solutiile ecuatiei sunt $latex -\sqrt{2}$ si $latex \sqrt{2}$
Dar nu se afla in intersectia conditiilor de mai sus, deci nu convin.
e) $latex \lg x\cdot\left(\lg x-8\right)+16=0$
In cazul ecuatiei de mai sus efectuam calculul
$latex \lg x\cdot \lg x-\lg x\cdot 8+16=0\Rightarrow \lg^{2}x-8\lg x+16=0$
Punem conditia ca x>0, deci $latex x\in\left(0; +\infty\right)$
Acum daca notam $latex \lg x=y$
ecuatia devine $latex y^{2}-8y+16=0$
Acum calculam $latex \Delta=\left(-8\right)^{2}-4\cdot 1\cdot 16=64-64=0$
Deci solutia ecuatiei este: $latex y_{1}=\frac{-\left(-8\right)+0}{2\cdot 1}=\frac{8}{2}=4=y_{2}$
Deci solutia ecuatiei este: $latex \lg x=4\Rightarrow x=10^{4}=10000$
Acum inlocuim solutia gasita in ecuatie obtinem $latex \lg 10^{4}\left(\lg 10^{4}-8\right)+16=4\cdot 1\left(4\cdot 1-8\right)+16=4\cdot\left(4-8\right)+16=4\cdot\left(-4\right)+16=-16+16=0$
Deci se verifica solutia ecuatiei.