Incepem prin a invata o notiune noua si anume Combinatorica, iar in cadrul acestui capitol o sa vorbim despre Multimi finite ordonate Permutari.
Despre multimi finite am mai discutat si in clasa a IX-a, notiunea noua pe care o introducem o sa fie Permutari.
Multimi finite ordonate
Definitie:
Multimea A se numeste finita daca exista o functie bijectiva . Numarul n al elemenelor lui A se numeste cardinalul lui A si se noteaza sau |A|. Prin conventie:
Proprietati:
1)
2)
3)
Teorema. Fie A si B doua multimi finite, si . Atunci numarul tuturor functiilor este .
Propozitie. Numarul tuturor submultimilor unei multimi cu n elemente este
Exemplu:
1) Dintr-un grup de 50 de turisti, 35 cunosc engleza, iar 25 franceza Cati turisti cunosc ambele limbi?
Solutie:
Fie A multimea turistilor , B multimea turistilor care cunosc engleza, C multimea turistilor care cunosc franceza.
Avem
Stim ca
astfel,
,
deci numarul turistilor care cunosc ambele limbi sunt 10.
2) Fie multimea
a) Cate submultimi ale lui A contin numai numere pare
b) Cate submultimi ale lui A care contin elementul 1 exista.
Solutie:
a) Ca sa aflam numarul submultimilor lui A care contin numai numere pare scriem multimea elementelor pare astfel
si numarul submultimilor lui A sunt (multimea vida nu convine)
b) submultimi.
Permutari
Definitie: Multimile ordonate cu n elemente ce se obtin prin ordonarea unei multimi finite cu n elemente se numesc permutari ale unei multimi.
Teorema: Numarul al tuturor permutarilor unei multimi cu n elemente este unde . Prin convenctie
Exemple
1) In cate moduri pot fi asezate 9 vagoane ale unui tren la o locomotiva?
Solutie:
Trebuie sa determinam numarul de permutari ale unei multimi cu 9 elemente (vagoane), adica
2) Rezolvati ecuatiile:
a) $latex \frac{P_{n}}{P_{n-2}}=72\Rightarrow \frac{n!}{\left(n-2\right)!}=72\Rightarrow \frac{\left(n-2\right)\cdot\left(n-1\right)\cdot n}{\left(n-2\right)}=72\Rightarrow \frac{\left(n-1\right)\cdot n}{1}=72\Rightarrow \left(n-1\right)\cdot n=72\Rightarrow n^{2}-n=72\Rightarrow n^{2}-n-72=0$
;
;
(nu convine ).
Cum , observam ca doar pentru n=9 este o solutie a ecuatiei.
Ca sa rezolvam ecuatia de mai sus folosim pentru inceput teorema care am enuntat-o mai sus, apoi am simplificat pe unde am putut, observam ca pana la n factorial la numarator mai avem de la n-2 factorial mai avem n-1 si evident 2, de unde am simplificat n-2 cu n-2 si ne-a ramas , evident in membrul stang. Restul este cu calcul normal a unei ecuatii de gradul al doilea.
b)
;
Observam ca Delta este mai mare ca 0 si a>0, deci inecuatia noastra are multimea solutiilor inecutiilor este
;
Deci , pune acum conditiile:
si
Astfel avem
si
Deci si (calculam intersectia ccelor doua sulutii ale inecuatiei).
Si astfel gasim ca
Ca sa rezovam inecuatia de mai sus am folosit ca si la exercitiul a) teorema care am enuntat-o mai sus, am simplificat ce am putut. Observati mai sus cum am scris si numitorul si numaratorul si ce am simplificat. Am obtinut o inecuatie de gradul al doilea pe care am rezolvat-o folosind regulile de rezolvare a inecuatiilor de gradul a II-lea. Important sa tinem cont de conditiile de mai sus ca sa gasim solutiile inecuatiei.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.