Ecuatii si inecuatii exponentiale si logaritmice

Incepem prin a prezenta ecuatiile exponentiale

Ecuatia exponentiala este o ecuatie in care necunoscuta este exponent sau o ecuatie in care este exponent o expresie care contine necunoscuta.
Daca avem sa rezolvam o ecuatie exponetiala procedam astfel:

– folosim diverse substitutii precus si proprietatile functiilor exponentiale, cautam sa o reducem la rezolvarea unei ecuatii simple, de regula de gradul I sau e gradul al doilea.
Exemple:
Sa se rezolve in R ecuatiile:

a) $5^{x}=125\Rightarrow 5^{x}=5^{3}\Rightarrow x=3$
Deci cand avem sa rezolvam o astfel de ecuatie procedam astfel:

– in parte stanga avem necunoscuta la exponet, iar in partea dreapta apare un numar natural, astfel descompunem numarul din partea dreapta in produs de factori (il aducem la aceiasi baza, adica 5 la o anumita putere, in cazul nostru 5 la putere a 3) iar apoi egalam exponentii.

Astfel cele mai multe ecuatii exponentiale sunt reductibile la forma $a^{f\left(x\right)}=b$ cu $a>0, b>0 a\neq 1$
In astfel de ecuatii b se poate exprima ca putere a lui a $b=a^{\alpha}$ , de unde obtinem ecuatia $a^{f\left(x\right)}=a^{\alpha}\Rightarrow f\left(x\right)=\alpha$

b) $9^{x}=\frac{1}{729}$
Observam ca $729=9^{3}$ . Astfel ecuatia exponentiala devine: $9^{x}=\frac{1}{9^{3}}\Rightarrow 9^{x}=\left(9^{3}\right)^{-1}\Rightarrow 9^{x}=9^{-3}\Rightarrow x=-3$

Deci solutia ecuatiei este x=-3.

c) $2^{x^{2}-6x-2,5}=16\sqrt{2}\Rightarrow 2^{x^{2}-6x-2,5}=2^{4}\sqrt{2}|^{2}\Rightarrow \left(2^{x^{2}-6x-2,5}\right)^{2}=\left(2^{4}\sqrt{2}\right)^{2}\Rightarrow2^{2x^{2}-2\cdot 6x-2\cdot 2,5}=2^{4\cdot 2}\cdot\left(\sqrt{2}\right)^{2}\Rightarrow 2^{2x^{2}-12x-5}=2^{8}\cdot 2\Rightarrow 2^{2x^{2}-12x-5}=2^{8+1}\Rightarrow 2^{2x^{2}-12x-5}=2^{9}\Rightarrow 2x^{2}-12x-5=9\Rightarrow 2x^{2}-12x-5-9=0\Rightarrow 2x^{2}-12x-14=0$

Acum calculam $\Delta =\left(-12\right)^{2}-4\cdot 2\cdot\left(-14\right)=144+112=256$
Astfel avem ca: $x_{1}=\frac{-\left(-12\right)+\sqrt{256}}{2\cdot 2}=\frac{12+16}{4}=\frac{28}{4}=7$
Iar $x_{2}=\frac{-\left(-12\right)-\sqrt{256}}{2\cdot 2}=\frac{12-16}{4}=\frac{-4}{4}=-1$

Deci solutiile ecuatiei sunt -1 si 7.

Dar exista si ecuatii care nu se reduc la nici una din formele discutate, astfel avem:
$2^{x}=3^{2x+1}$ .
Daca tinem cont de injectivitatea functiei logaritmice obtinem prin logaritmarea ecuatiei de mai sus echivalenta:
$\lg{2^{x}}=\lg{3^{2x+1}}\Rightarrow x\lg{2}=\left(2x+1\right)\lg{3}\Rightarrow x\lg{2}=2x\lg{3}+lg{3}\Rightarrow x\lg{2}-2x\lg{3}=\lg{3}\Rightarrow x\left(2\lg{3}-\lg{2}\right)=-\lg{3}\Rightarrow x=\frac{-\lg{3}}{2\lg 3-\lg{2}}$
Ecuatii logaritmice:

Ecuatiile logaritmice sunt ecuatii in care expresiile ce contin necunoscute apar ca baza sau ca argument al unor logaritmi.
Tot ca si la rezolvarea ecuatiei exponentiale folosind injectivitatea functiei exponetiale, avem ca rezolvarea unei ecuatii de tipul $\log_{g\left(x\right)}{f\left(x\right)}=b$ este echivalenta cu rezolvarea ecuatiei $f\left(x\right)=g\left(x\right)^{b}$ , dar solutiile obtinute trebuie sa indeplineasca conditiile $f\left(x\right)>0, g\left(x\right)>0, g\left(x\right)\neq 1$

Exemplu
Sa se rezolve ecuatiile:
a ) $\log_{2}{x-1}=\log_{2}{x^{2}-x-16}$
Cum avem aceiasi baza putem egala argumentul celor doi logaritmi:
$x-1=x^{2}-x-16\Rightarrow x^{2}-x-16-x+1=0\Rightarrow x^{2}-2x-15=0$
Astfel am obtinut o ecuatie de gradul al doilea
$\Delta =\left(-2\right)^{2}-4\cdot 1\cdot\left(-15\right)=4+60=64$

Astfel avem ca: $x_{1}=\frac{-\left(-2\right)+\sqrt{64}}{2\cdot 1}=\frac{2+8}{2}=\frac{10}{2}=5$
Dar si $x_{2}=\frac{-\left(-2\right)-\sqrt{64}}{2\cdot 1}=\frac{2-8}{2}=\frac{-6}{2}=-3$
Acum sa vedem daca solutiile verifica ecuatia, astfel avem:
$\log_{2}{5-1}=\log_{2}{5^{2}-5-16}\Rightarrow \log_{2}{4}=\log_{2}{25-5-16}\Rightarrow \log_{2}{4}=\log_{2}{4}$

Deci pentru $x_{1}=5$ ecuatia se verifica, astfe 5 este o solitie a ecuatiei.
Iar pentru $x_{2}=-3$ obtinem:
$\log_{2}{-3-1}=\log_{2}{-4}<0$ si deci rezulta ca $x_{2}=-3$ nu este solutie a ecuatiei, ca sa fie solutie a ecuatiei trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus.

Altfel pentru a vedea daca o solutie este convenabila pentru ecuatie logaritmica,punem conditiile ca atant argumentul cat si baza sa fie mai mari ca 0, dar baza sa fie si diferita de 1, astfel in cazul nostu avem ca: $x-1>0\Rightarrow x>1\Rightarrow x\in\left(1,+\infty\right)$
Dar si $x^{2}-x-16>0$
Pentru rezolvarea inecuatiei de gradul al doilea atasam functia si studiem semnul functie:
$f:R\rightarrow R,f\left(x\right)=x^{2}-x-16$

Acum rezolvam ecuatia:
$f\left(x\right)=0\Rightarrow x^{2}-x-16=0$
Astfel avem ca $\Delta=\left(-1\right)^{2}-4\cdot 1\cdot\left(-16\right)=1+64=65$
Deci solutiile ecutiei sunt $x_{1}=\frac{\left(-1\right)+\sqrt{65}}{2\cdot 1}=\frac{1+\sqrt{65}}{2}$
$x_{2}=\frac{1-\sqrt{65}}{2}$
Din tabelul de variatie al functie de gradul al doilea obtinem ca:

Deci solutia inecuatiei este:
$x\in\left(-\infty,\frac{1-\sqrt{65}}{2}\right)\cup\left(\frac{1+\sqrt{65}}{2},+\infty\right)$

Acum daca facem intersecita celor doua intervale care le-am gasit obtinem ca
$\left[\left(-\infty,\frac{1-\sqrt{65}}{2}\right)\cup\left(\frac{1+\sqrt{65}}{2},+\infty\right)\right]\cap\left(1,+\infty\right)=\left(1,+\infty\right)$ .
Deci x=5 este solutie a ecuatiei.

b) $log_{x-1}{\left(x^{2}-5x+7\right)}=1$
Astfel la ecuatia de mai sus punem mai intai conditiile:
$x-1>0\Rightarrow x>1\Rightarrow x\in \left(1,+\infty\right)$ , deci pentru baza conditia este indeplinita
Dar si $x^{2}-5x+7>0$
Astfel la fel ca si mai sus atasam functia:
$f:R\rightarrow R, f\left(x\right)=x^{2}-5x+7$
Rezolvam ecuatia $f\left(x\right)=0\Rightarrow x^{2}-5x+7=0$
Astfel avem $\Delta=\left(-5\right)^{2}-4\cdot 1\cdot 7=25-28=-3$
Deci $\Delta<0$ , ecuatia nu are solutii, acum stabilim semnul functiei:
Asadar argumentul este pozitiv, solutia ecuatiei este R, adica multimea numerelor reale.
Sau, daca nu, verficam care din solutiile ecuatiei verifica ecuatia, astfel ecuatia devine:
$x^{2}-5x+7=\left(x-1\right)^{1}\Rightarrow x^{2}-5x+7=x-1\Rightarrow x^{2}-5x+7-x+1=0\Rightarrow x^{2}-6x+8=0$
Astfel am obtinut o ecuatie de gradul al doilea:
$\Delta=\left(-6\right)^{2}-4\cdot 1\cdot 8=36-42=4$ deci avem ca $x_{1}=\frac{-\left(-6\right)+\sqrt{4}}{2\cdot 1}=\frac{6+2}{2}=\frac{8}{2}=4$

Dar si $x_{2}=\frac{6-2}{2}=\frac{4}{2}=2$
Efectuam si poba, astfel pentru $x=4\Rightarrow \log_{4-1}{\left(4^{2}-5\cdot 4+7\right)}=1\Rightarrow \log_{3}{\left(16-20+7\right)}=1\Rightarrow \log_{3}{3}=1$
Deci se verifica pentru x=4

Iar pentru $x=2\Rightarrow \log_{2-1}{\left(2^{2}-5\cdot 2+7\right)}=\log_{1}{\left(4-10+7\right)}=\log_{1}{1}$
Astfel pentru $x=2\in R$ , dar trebuie sa mai tinem cont si ca baza trebuie sa fie mai mare strict ca 0, dar si diferit de 1.
Astfel solutia ecuatiei este x=4.

Ecuatii si inecuatii exponentiale si logaritmice

Recente

Categorii