Despre unghiuri am mai discutat si in semestrul anterior, dar acum o sa discutam despre unghiuri determinate de doua drepte cu o secanta .
Incepem prin a defini notiunea de secanta
Definitie: O dreapta care intersecteaza doua drepte paralele in doua puncte distincte se numeste secanta.
d este secanta.
Despre unghiuri interne si unghiuri externe am mai discutat, iar notiunile noi pe care le introducem acum sunt notiunile de: unghiuri corespondente, unghiuri interne de aceasi parte a secantei, dar si unghiuri externe de aceiasi parte a secantei, in figura alaturata o sa arata si care sunt aceste unghiuri.
Astfel fata de dreptele date a si b, unghiurile 4, 3, 5, 6 sunt interne, iar unghiurile 1, 2, 7, 8 sunt externe.
Fata de secanta d unghiurile 1, 4, 5, 8 sunt de aceiasi parte a secantei.
La fel si fata de secanta d unghiurile 2, 3, 6,7 sunt de aceiasi parte a secantei.
Iar fata de secanta d unghiurile 2 si 8, 4 si 6 sunt de o parte si de alta a secantei.
Unghiurile determinate de doua drepte paralele cu o secanta se denumesc astfel:
– unghiuri alterne externe: 1 si 7 sau 2 si 8
– unghiuri alterne interne: 4 si 6 sau 3 si 5
-unghiri corespondente: 2 si 6 sau 3 si 7 sau 1 si 5 sau 4 si 8.
– unghiuri externe de aceiasi parte a secantei d:1 si 8 sau 2 si 7
– unghiuri interne de aceiasi parte a secantei d: 3 si 6 sau 4 si 5.
Dupa cum bine stiti si despre dreptele paralele am mai discutat, dar acum o sa mai invatam si anumite criteii de paralelism.
Definitie: Doua drepte se numesc paralele daca nu au niciun punct in comun.
Matematic scriem:
si citim dreapta d este paralela cu dreapta c.
Problema
1) Dreptele paralele a si b sunt taiate de secanta d in punctele si . Prin mijlocul O a segmentului se duce o dreapta oarecare e, care intersecteaza pe a in M si pe b in N. Demonstrati ca:
a)
b)
Demonstratie
Observam ca
(unghiuri alterne interne)
Din ipoteza stim ca
Dar din figura observam ca
(ca unghiuri opuse la varf).
Deci cu cazul de congruenta U.L.U
Si astfel gasim si ca
b)
Stim din ipoteza ca
Mai stim si ca
(ca unghiuri opuse la varf)
Si cu cazul de congruenta L.U.L
Cum cele doua triunghiuri sunt congruente gasim si ca
2) Fie triunghiul isoscel ABC cu AB=AC in care prelungim inaltimea dincolo de D cu segmentul . Demonstrati ca
a)
b)
.
Demonstratie:
a) stim din ipoteza ca
(ca unghiuri opuse la varf)
Stim ca AD este inaltimea corespunzatoare bazei intr-un triunghi isoscel, deci este si mediana, conform proprietatii Triunghiului isoscel, deci
Deci mai stim si ca
Deci cu cazul L.U.L
Deci obtinem din congruenta triunghiurilor ca
sau mai mult
BC, fiind secanta, iar unghiurile au pozitia de alterne interne, conform Teoremei de mai sus rezulta ca AB||CM.
b) Stim din ipoteza ca
(ca unghiuri opuse la varf)
Dar si din punctul a stim ca
.
Deci cu cazul de congruenta L.U.L
Deci stim si ca
, dar mai mult
, avend pozitia de unghiuri alterne interne, conform teoremei de mai sus AC||MB.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.