Calculul unor distante si a unor masuri de unghiuri in corpurile studiate

Dupa cum bine stiti am mai calculat distanta dintre un punct si o dreapta, distanta dintre un punct si un plan, distanta de dintre doua plane, distanta dintre o dreapta si un plan, dar am calculat si masuri de unghiuri, adica masura dintre doua drepte, masura dintre o dreapta si un plan, dar si masura dintre doua plane, cat si unghiul diedru. Pe site gasiti informatii despre toate acestea.

Astfel prezentam probleme rezolvate in care o sa folosim notiunile prezentate mai sus, astfel:

1. Paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ are AA'=3\sqrt{5}, AB=6 cm si BC=3 cm. Fie O mijlocul lui [BD], iar M mijlocul segmentului [AB].

a) Demonstrati OM\perp A'B
b) Calculati m\left(\widehat{D'B,(ABC)}\right)

Demostratie:
drepte perpendiculare

Stim ca M este mijlocul segmentului AB, astfel AM=MB=\frac{AB}{2}=\frac{6}{2}=3 cm
In triughiul ABD aplican Teorema lui Pitagora obtinem:
BD^{2}=AD^{2}+AB^{2}\Rightarrow BD^{2}=6^{2}+3^{2}\Rightarrow BD=\sqrt{36+9}\Rightarrow BD=\sqrt{45}=3\sqrt{5}

Astfel: BO=DO=\frac{BD}{2}=\frac{3\sqrt{5}}{2}

Stim ca O este mijlocul lui BD si M mijlocul lui AM, astfel OM este linie mijlocie in triunghiul ADB, astfel avem ca MO=\frac{AD}{2}=\frac{3}{2}

Astfel avem ca : MO^{2}+BM^{2}=BO^{2}

Adica \frac{9}{4}+9=\frac{45}{4}, adica cu reciproca lui Pitagora Triunghiul BOM este dreptunghic in M, adica OM\perp AB, dar OM\perp AA' astfel obtinem ca OM\perp\left(AA'B\right)

Observam ca A'B\subset\left(AA'B\right) si obtinem ca OM\perp A'B (daca o dreapt este perpendiculara pe un plan atunci ea este perpendiculara pe orice drepata din acel plan).

b) Ca sa calculam masura unghiului dintre o dreapta si un plan, calculam mai intai proiectia dreptei pe plan astfel avem ca pr_{(ABC)}D'B

Ca sa fi mai usor de aflat proiectia dreptei pe plan calculam mai intai: pr_{(ABC)}D'=D
Dar si pr_{(ABC)}B=B

Si astfel am aflat ca pr_{(ABC)}D'B=DB

Astfel avem unghiul: m\left(\widehat{D'B,DB}\right)=m\left(\widehat{D'BD}\right)

Ca sa aflam acum masura unghiului observam ca triunghiul D’BD este dreptunghic in D, astfel aplicand functiile trigonometrice obtinem ca: \tan\left(\widehat{D'BD}\right)=\frac{c.o}{c.a}=\frac{DD'}{DB}=\frac{3\sqrt{5}}{3\sqrt{5}}=1

Astfel obtinem ca masura unghiului este de 45^{0}
cum calculam unghiul unei drepte cu un plan
2. Piramida ABCD are toate muchiile congrunete si inaltimea AO=4\sqrt{3} cm. Punctele M si N sunt mijloacele muchiilor AB si CD.
a) Calculati lungimea muchiei piramidei
b) Aratati ca MN\perp AB
c) Calculati sinusul unghiului dintre dreapta MN si planul (BCD)
Problema data la Testarea Nationala din 2006.
Demonstratie:
Stim ca daca piramida are toate muchiile congruente, practic avem un tetraedru regulat, cel care nu va mai reamintiti click aici .

Observam ca stim doar inaltimea AO, stim ca triunghiul ABC este echilateral, la fel si triunghiul BCD, astfel stim ca BO=\frac{l\sqrt{3}}{3}, astfel aplicand Teorema lui Pitagora in triunghiul AOB obtinem:
AB^{2}=AO^{2}+BO^{2}\Rightarrow l^{2}=\left(4\sqrt{3}\right)^{2}+\left(\frac{l\sqrt{3}}{3}\right)^{2}\Rightarrow l^{2}=16\cdot 3+\frac{l^{2}\cdot 3}{9}^{(3}\Rightarrow l^{2}=48+\frac{l^{2}}{3}

Astfel separand termenii asemenea obtinem l^{2}-\frac{l^{2}}{3}=48, Astfel aducand la acelasi numitor obtinem: \frac{3l^{2}-l^{2}}{3}=\frac{48\cdot 3}{3}\Rightarrow 2l^{2}=144\Rightarrow l^{2}=144:2\Rightarrow l^{2}=72\Rightarrow l=\sqrt{72}\Rightarrow l=6\sqrt{2}cm, de unde obtinem AB=6\sqrt{2}cm.

b) Pentru a arata ca MN\perp AB, folosim toate informatiile din ipoteza problemei, astfel stim ca M mijlocul AB si N mijlocul lui CD, astfel observam ca BM este mediana in triunghiul echilateral BCD si AN mediana in triunghiul echilateral ACD, de unde obtinem ca BN si AN sunt si inaltimi, conform proprietatilor triunghiului echilateral, observam ca BN=AN=\frac{l\sqrt{3}}{2}=\frac{6\sqrt{2}\cdot\sqrt{3}}{2}=\frac{6\sqrt{6}}{2}^{(2}=3\sqrt{6}., de unde obtinem ca triunghiul ANB este isoscel, cum M mijlocul lui AB, obtinem ca MN este si inaltime in triunghiul ABN, astfel obtinem ca MN\perp AB.

c) \sin\left(\widehat{MN,(BCD)}\right)
Pentru a afla sinusul unghiului calculam mai intai calculam pr_{(BCD)}MN, astfel avem
pr_{(BCD)}M=P, construim MP\perp BN, P\in BN, observam ca pr_{(BCD)}AB=BO, M\in AB pr_{(BCD)}N=N, deoarece N\in (BCD) Asadar obtinem pr_{(BCD)}MN=NP
Astfel obtinem \sin\left(\widehat{MN,(BCD)}\right)=\sin\left(\widehat{MN, NP}\right)=\sin\left(\widehat{MNP}\right)

Ca sa aflam sinusul unghiului trebuie sa avem triunghi dreptunghi astfel stim ca MP\perp BN, astfel MPN dreptunghic in P, stim ca M mijlocul lui AB, dar si MP\perp BN si AO\perp BN, astfel obtinem ca MN||AO si astfel obtinem ca MP este linie mijlocie in triunghiul ABO si astfel obtinem MP=\frac{AO}{2}=\frac{4\sqrt{3}}{2}=2\sqrt{3}cm stim si ca P mijlocul lui BO si astfel obtinem ca PO=\frac{BO}{2}

Stim ca BO=\frac{l\sqrt{3}}{3}=\frac{6\sqrt{2}\cdot\sqrt{3}}{3}=\frac{6\sqrt{3}}{3}=2\sqrt{6}.

Si astfel obtinem ca PO=\frac{2\sqrt{6}}{2}=\sqrt{6}.

Dar si NO=\frac{l\sqrt{3}}{6}=\frac{6\sqrt{2}\cdot\sqrt{3}}{6}=\sqrt{6}
si obtinem ca NP=NO+OP=\sqrt{6}+\sqrt{6}=2\sqrt{6}.
Aplicand Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic MPO obtinem MN^{2}=MP^{2}+PN^{2}\Rightarrow MN^{2}=\left(2\sqrt{3}\right)^{2}+\left(2\sqrt{6}\right)^{2}\Rightarrow MN^{2}=4\cdot 3+4\cdot 6\Rightarrow MN^{2}=12+24\Rightarrow MN=\sqrt{36}=6 cm

Astfel obtinem ca \sin\left(\widehat{MNP}\right)=
\frac{MP}{MN}=\frac{2\sqrt{3}}{6}^{(2}=
\frac{\sqrt{3}}{3}

Unghiul unei drepte cu un plan Lungimea proiectiei unui segment

Dupa ce am invatat despre unghiul a doua drepte in spatiu si despre proiectia unei drepte pe un plan, dar si proiectia unui punct pe un plan, astazi o sa vorbim despre unghiul unei drepte cu un plan, am amintit si de proiectia unei drepte pe un plan pentru ca o sa ne ajute sa intelegem cum calculam unghiul unei drepte cu un plan.

Def: Unghiul unei drepte cu  un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan (in cazul in care dreapta nu este perpendiculara pe plan si nici paralela cu el).cum aflam unghiul unei drepte cu un plan

m\left(\prec\left(d, \alpha\right)\right)=m\left(\prec\left(d, d'\right)\right)=u^{0}.

Obs: Daca dreapta este perpendiculara pe  plan, atunci masura  unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan este de 90^{0}.

Daca dreapta este paralela cu planul, atunci masura unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan este de 0^{0}.

Masura  unghiului  unei drepte cu un plan este cuprins intre 0^{0} si 90^{0}.

Unghiul unei drepte cu un plan are masura cea mai mica dintre unghiurile  format de dreapta cu  toate dreptele planului respectiv.

Prezentam un exemplu pentru a intelege cea ce am spus mai sus:

1) Se da cubul ABCDA’B’C’D’  cu muchia AB=8 cm. Aflati:

a) m\left(\prec \left(CC',\left(ABC\right)\right)\right)

b) m\left(\prec \left(AD',\left(ABC\right)\right)\right)

c)m\left(\prec \left(BC',\left(ADD'\right)\right)\right)

d) sinusul unghiului format de dreapta AC’ cu planul (A’B’C’)

e) distanta de la B’ la dreapta AC

f) tangenta unghiului formata de dreapta AB’ cu planul (BDD’)

g) masura unghiului format de dreaptele BC’ si CD’

Dem:

Unghiul unei drepte cu un plan

 

 

a) Astfel calculam mai intai pr_{ABC} CC'

Astfel mai intai calculam:

pr_{ABC} C=C

Dar si

pr_{ABC}C'=B

m\left(\prec \left(CC',\left(ABC\right)\right)\right)=m\left(\prec CC',BC\right)=m\left(\prec BCC'\right)=90^{0}

deoarece pr_{\left(ABC\right)} CC'=BC, dar si din faptul ca dreapta CC’ este perpendiculara pe planul (ABC), daca dreapta este perpendiculara pe plan, atunci masura unghiului este de 90 de grade.

b) m\left(\prec \left(AD',\left(ABC\right)\right)\right)

unghiul format de dreapta AD' cu planul (ABC)

 

 

 

 

 

Calculam mai intai pr_{ABC} AD'

Astfel mai intai calculam pr_{(ABC)} A=A

Dar si pr_{(ABC)} D'=D

Astfel obtinem pr_{(ABC)} AD'=AD

si astfel obtinem:

m\left(\prec \left(AD',\left(ABC\right)\right)\right)=m\left(\prec\left(AD', AD\right)\right)=m\left(\prec D'AD\right)=45^{0}.

c) m\left(\prec \left(BC',\left(ADD'\right)\right)\right)=0^{0}

unghiul unei drepte cu un plan

 

Observam ca BC’|| AD’, stim ca daca o dreapta este paralela cu o dreapta dintr-un plan, atunci dreapta este paralela cu planul deci BC’||(ADD’) si dupa cum am spus si la observatii daca dreapta este paralela cu planul atunci masura unghiului este de 0 grade.

 

d) sinusul unghiului format de dreapta AC’ cu planul (A’B’C’)

sinusul unghiului dintre o dreapta si un plan

 

\sin \left(\prec AC', \left(A'B'C'\right)\right)=\sin\left(\prec AC', A'C'\right)=\sin\prec AC'A'=\frac{cat.opusa}{ipotenuza}=\frac{AA'}{AC'}=\frac{8}{8\sqrt{3}}=\frac{1}{\sqrt{3}}=\frac{\sqrt{3}}{3}.

 

e) distanta de la B’ la dreapta AC

d\left(B', AC\right)=AO

distanta de la un punct la o dreapta

 

Stim ca distanta de la un punct la o dreapta este piciorul perpendicularei din punctul dat pe dreapta  BO perpendiculara pe drapta AC, astfel  stim ca BO=\frac{l\sqrt{2}}{2}=4\sqrt{2} deoarece este jumatate din diagonala patratului BB’=8 si astfel in triunghiul BB’ O  dreptunghic in B’BO aplicam teorema lui Pitagora:

\Rightarrow B'O^{2}=96\Rightarrow B'O=\sqrt{96}\Rightarrow B'O=4\sqrt{6}.
f)  tangenta unghiului formata de dreapta AB’ cu planul (BDD’)

\tan\left(\prec AB', \left(BDD'\right)\right)

tangenta uei drepte cu un plan

pr_{\left(BDD'\right)}AB'=B'O

\tan\left(\prec AB', \left(BDD'\right)\right)=\tan\prec\left(AB' B'O\right)=\tan\prec AB'O=\frac{cat.opusa}{cat. alaturata}

 

Stim ca AO=\frac{l\sqrt{2}}{2}=\frac{8\sqrt{2}}{2}=4\sqrt{2}

 

 

si  AB'=l\sqrt{2}=8\sqrt{2},

 

deoarece AB diagonala in patratul ABA’B’, stim ca B'O=4\sqrt{6}

Iar daca aplicam reciproca lui Pitagora observam ca triunghiul AOB’ este dreptunghic in O

unghiul unei drepte cu un plan

 

\tan\prec AB'O=\frac{AO}{B'O}=\frac{4\sqrt{2}}{4\sqrt{6}}=\frac{1}{\sqrt{3}}=\frac{\sqrt{3}}{3}.
Lungimea proiectiei unui segment
Teorema Lungimea proiectiei unui segment pe un plan este egala cu produsul dintre lungimea segmentului si cosinusul unghiului dintre dreapta suport a segmentului si dreapta respectiva.
cum calculam lungimea proiectiei unui segment

 

A'B'=AB\cdot\cos u